Dacă angajatorul nu a plătit contribuţiile sociale pe o perioadă cuprinsă în intervalul a douăsprezece luni anterior datei naşterii copilului, se consideră îndeplinită condiţia pentru ca angajatul să beneficieze de indemnizaţie pentru creşterea copilului?

Se poate beneficia de indemnizaţia pentru creşterea copilului, chiar dacă pentru această persoană angajatorul nu a plătit contribuţiile de asigurări sociale. Indemnizaţia pentru creşterea copilului nu are legătură cu contribuţiile de asigurări sociale la bugetele aferente acestora, ci se acordă în raport cu efectuarea sau nu a unei activităţi profesionale ori existenţa uneia sau mai multor perioade asimilate prevăzute de OUG nr. 111/2010.

Persoanele care au desfăşurat activităţi supuse impozitului pe venit şi figurează în evidenţele administraţiei financiare cu venituri pe minus.

Faptul că persoana nu a realizat venituri pe perioada cât a desfăşurat activitate profesională nu este un impediment în acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Perioada de eligibilitate de douăsprezece luni anterior datei naşterii copilului este îndeplinită, chiar dacă în evidenţele administraţiei financiare acestei persoane i-a rezultat un venit pe minus. În această situaţie, cuantumul indemnizaţiei este de 600 lei lunar.

Sunt luate în considerare la stabilirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului veniturile din chirii, veniturile din dobânzi, câştigurile din transferul titlurilor de valoare?

Veniturile din chirii sunt venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi, potrivit art. 61 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, acestea nu sunt activităţi independente. De asemenea, veniturile din dobânzi, câştigurile din transferul titlurilor de valoare etc. sunt venituri din investiţii definite la art. 65 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, prin urmare nu sunt venituri din activităţi independente.

Toate aceste venituri nu se iau in calcul la stabilirea concediului pentru cresterea copilului si a indemnizatiei aferente.

Cum se stabileşte venitul cuvenit în luna naşterii copilului?

Pentru luna naşterii copilului se iau în calcul, conform prevederilor art. 21 alin. (3) din Normele metodologice,  veniturile cuvenite pentru acea lună. Prin venituri cuvenite se înţelege venitul pe care l-ar fi primit persoana dacă ar fi lucrat în toată luna sau cumulul dintre venitul aferent zilelor lucrate cu indemnizaţia de maternitate.

Sunt considerate venituri supuse impozitului pe venit veniturile obţinute de persoane fizice pe baza contractelor sau convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil?

La calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului se pot lua în considerare veniturile obţinute din activităţi independente - veniturile comerciale din prestări servicii, precum şi venitul obţinut în baza unei convenţii civile de prestări de servicii, acesta fiind supus impozitului pe venit şi realizat în urma unei activităţi prestate.

Este posibilă acoperirea unor perioade lipsă din perioada de eligibilitate de douăsprezece luni anterior datei naşterii copilului prin plata retroactivă a unor contracte de asigurare socială cu Casa Naţională de Pensii Publice sau a unor contracte de asigurare de sănătate cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate?

Pentru acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului nu are relevanţă plata contribuţiilor de asigurări sociale, singura modalitate de a beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului este realizarea de venituri supuse impozitului pe venit, aşa cum sunt ele prevăzute la art. 3 din OUG nr. 111/2010, sau aflarea în una dintre perioadele asimilate prevăzute la art. 2 alin. (5) şi (6) din OUG nr. 111/2010.

Deci nu se pot acoperi perioade lipsa deoarece nu se pot inregistra retroactiv venituri supuse impozitului pe venit.

Veniturile obtinute de asociati/administratori la o societate pot fi luate în calcul la stabilirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului?

Dividendele obţinute de asociatul unic la o societate nu se iau în considerare la stabilirea veniturilor care se iau în calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului, conform prevederilor art. 2 alin. (1) şi art. 3 din OUG nr. 111/2010. Potrivit art. 65 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, dividendele sunt venituri din investiţii, acestea se pot reinvesti, odată cu restul sumei obţinute ca profit care se utilizează de obicei tot pentru investiţii.

In schimb indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale pot fi luate în considerare la stabilirea veniturilor care se iau în calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului, dacă au fost prevăzute în actul de constituire al societăţii sau a fost stabilit de adunarea generală a acţionarilor, fiind asimilate veniturilor din salarii.
 

În cazul asociaţilor unici, potrivit art. 55 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, este considerată venit din salarii indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale.

Sunt considerate tichetele de masă venituri din salariu şi se iau în considerare la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului?

Potrivit definiţiei de la art. 55 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. De asemenea, sunt asimilate salariilor şi orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii, în această categorie intrând şi tichetele de masă, tichetele de vacanţă etc.

Ce reprezintă concediul în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente sau agricole şi care nu lucrează în baza unui contract de muncă?

In cazul acestor persoane, concediul reprezintă întreruperea activităţii pe perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an, 2 ani sau respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. De asemenea, în cazul asociaţilor din cadrul unor societăţi comerciale, care nu pot prezenta documente care să ateste faptul că nu realizează venituri profesionale pe perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an, 2 ani sau respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap este suficientă declaraţia pe propria răspundere a persoanei că nu realizează astfel de venituri şi data de la care solicitantul se află în concediu pentru creşterea copilului, datele şi informaţiile prezentate de respectiva persoană fiind supuse Codului penal cu privire la falsul în declaraţii.

Care sunt veniturile care se iau in calcul la stabilirea indemnizatiei?

 Conform legii , persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor <LLNK 12003   571 10 201   0 18>Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, pot beneficia de concediu si indemnizatia pentru cresterea copilului.

I Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

II Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.

Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii,  precum şi din practicarea unei meserii.
Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii (inclusiv PFA).
Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.

III Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi:

a) cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat;

b) cultivarea şi valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor;

c) exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea;

d) valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi, pentru utilizare ca atare.

Realizarea oricarei forme de venit din categoria celor enumerate mai sus duce la suspendarea indemnizatiei si concediului pentru cresterea copilului. 

Concediu pentru cresterea copilului cu handicap

      Pentru copilul cu handicap concediul pentru creşterea copilului se acordă până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, iar indemnizaţia aferentă se acordă în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3.400 lei.Pentru a beneficia de acest drept e necesara prezentarea certificatului de încadrare a copilului într-un grad de handicap

         În situaţia în care după alegerea opţiunii de concediu de către persoana îndreptăţită, copilul/copiii este/sunt încadrat/încadraţi în grad de handicap, concediul pana la implinirea a 3 ani de catre copil se acordă de la data emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile de la această dată. Dacă cererea este depusă după termenul menţionat, dreptul se acordă de la data depunerii cererii.

    În situaţia în care, după împlinirea vârstei de un an sau 2 ani, copilul, respectiv unul sau mai mulţi dintre copiii rezultaţi din sarcini multiple, este încadrat într-un grad de handicap, concediul pana la implinirea a 3 ani de catre copil se acordă de la data emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile de la această dată. Dacă cererea este depusă după termenul menţionat, dreptul se acordă de la data depunerii cererii.

    În situaţia în care unul dintre copiii rezultaţi în urma unei sarcini multiple este încadrat într-un grad de handicap până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, pentru acesta se continuă concediul şi plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului în cuantumul prevăzut lde ordonanţa de urgenţă (75% minim 600 lei, maxim 3400 lei). În cazul în care sunt încadraţi în grad de handicap mai mulţi copii rezultaţi în urma unei sarcini multiple, pe lângă indemnizaţia pentru creşterea copilului în cuantumul prevăzutse va acorda şi suma de 600 lei, în raport cu numărul copiilor.

Indemnizatia pentru persoana care are calitatea de elev/student/masterand/doctorand

         Are dreptul la indemnizatie pentru cresterea copilului, persoana care in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului s-a aflat in una din urmatoarele situtii:

•  frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar sau, după caz, universitar şi postuniversitar la nivelul studiilor universitare de masterat, organizat potrivit legii, în ţară sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu excepţia situaţiei de întrerupere a cursurilor din motive medicale;
•   au calitatea de doctorand;
•   se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ preuniversitar şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ preuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
•   se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, organizat potrivit legii, şi începerea învăţământului universitar, cursuri de zi, în acelaşi an calendaristic;
•     se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licenţă sau de diplomă, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
•    se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licenţă sau de diplomă, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a învăţământului postuniversitar la nivelul studiilor universitare de masterat, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
•   se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
•     se află în perioada de 60 de zile de la finalizarea cursurilor învăţământului obligatoriu sau, după caz, de la absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, universitar şi postuniversitar la nivelul studiilor universitare de masterat, organizat potrivit legii, cu sau fără examen de absolvire, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în şomaj, calculate începând cu data de 1 a lunii următoare finalizării studiilor;
•  se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului medical superior, organizat potrivit legii, cu examen de licenţă organizat în prima sesiune, şi începerea primului rezidenţiat după absolvire.

           Se iau în considerare perioadele  şi în situaţia în care persoana admisă la cursurile unei alte forme de învăţământ preuniversitar sau, după caz, universitar, postuniversitar de masterat sau de doctorat, organizat potrivit legii, nu poate începe cursurile din motive medicale, inclusiv starea de graviditate ori maternitate.

            Cursurile preuniversitare, universitare, postuniversitare la nivelul studiilor universitare de masterat pot fi frecventate atât la unităţi de învăţământ de stat, cât şi particulare, autorizate sau acreditate, în condiţiile legii, în ţară sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

              Documente cu care se atesta situatiile prevazute anterior, dupa caz:

   - adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ, care să ateste frecventarea cursurilor fără întrerupere, până la data solicitării acesteia;

   -diploma de absolvire, foaia matricolă sau adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ superior,

  - dovada privind calitatea de elev, student sau masterand la o unitate de învăţământ, recunoscută pe teritoriul statului respectiv, eliberată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, prin Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, ori de către instituţiile de învăţământ abilitate pentru recunoaşterea studiilor ori a perioadelor de studii efectuate în străinătate, în baza procedurilor legale în vigoare, pentru situaţia prevăzută la lit. m

            Persoanele care frecventează cursurile preuniversitare, universitare, postuniversitare de masterat şi de doctorat beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului indiferent dacă întrerup sau nu frecventarea cursurilor pe perioada de până la împlinirea de către copil a vârstei de un an sau 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Stimulentul

   

            Cuantumul si conditiile de acordare ale stimulentului sunt diferite in functie de data nasterii copilului.

           1) Pentru copii nascuti inainte de 01.01.2011, stimulentul se acorda in conformitate cu OUG 148/2005.

In perioadele in care persoanele care au dreptul la concediul pentru cresterea copilului realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit  se acorda un stimulent in cuantum lunar de100 lei (RON), situatie in care plata indemnizatiei  se suspenda.

            2) Pentru copii nascuti incepand cu data de 01.01.2011, stimulentul se acorda in conformitate cu OUG 111/2010.

Beneficiaza de stimulentul de insertie persoanele care, în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului de 1 an şi indemnizaţia lunară cuprinsa intre 600 lei si 3400 lei  obţin venituri supuse impozitului  înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an. Cuantumul  lunar al stimulentului de insertie este de 500 lei pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani. Persoanele care opteaza pentru concediu pentru cresterea copilului cu durata de 2 ani nu beneficiază de stimulentul de insertie. În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia lunară şi solicită dreptul la stimulent de inserţie, plata acestei indemnizaţii se suspendă.

   Stimulentul de inserţie  de 500 lei se acordă şi persoanelor beneficiare de concediu pentru cresterea copilului cu handicap oricând, pe toată perioada.

 

      Acordarea stimulentului de inserţie se face la cererea scrisă a persoanei îndreptăţite, ori de câte ori aceasta solicită, cu respectarea condiţiilor prevăzute de ordonanţa de urgenţă.

       Dacă persoana îndreptăţită, în perioada în care beneficiază de stimulentul de inserţie, doreşte să i se acorde concediul fără plata indemnizatiei din ordonanţa de urgenţă, pe această perioadă, precum şi la reluarea realizării de venituri supuse impozitului, nu mai beneficiază de stimulentul de inserţie.

       Stimulentul de inserţie se acordă pe bază de cerere, semnată de persoana îndreptăţită, însoţită de dovada eliberată de angajator sau, după caz, de alte documente eliberate de autorităţile competente ori de declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că aceasta realizează sau urmează să realizeze venituri supuse impozitului.

  În situaţia stabilirii dreptului la stimulentul de inserţie pentru persoana care deşi are dreptul nu solicită acordarea concediului pentru creşterea copilului cu durata de 1 an cererea este însoţită de actele doveditoare necesare stabilirii acestui drept.

Concediu fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului

         In lege exista 2 situatii in care persoanele pot beneficia de concediu fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului. 

      1)  După împlinirea de către copil a vârstei de un an, cu excepţia copilului cu handicap, persoanele care au optat pentru acordarea concediului pentru creşterea copilului cu durata de 1 an şi indemnizaţia lunară prevăzute intre 600 lei si 3400 lei au dreptul la concediu fără plată pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani.

   

       2) Persoanele care îndeplinesc condiţiile legale au dreptul la concediu fără plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului după primele 3 naşteri sau, după caz, după primele 3 situaţii prevăzute de lege (adoptie, incredintarea copilului, plasament, tutore) Durata concediului peste de 4 luni şi se acordă integral, o singură dată, fiecăruia dintre părinţii  copilului  , în perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv a vârstei de 3 ani, în cazul copilului cu handicap.
La stabilirea celor 3 naşteri sau, după caz, a celor 3 situaţii se iau în calcul numai/ cele pentru care s-a beneficiat de concediu pentru cresterea copilului si indemnizatia aferenta conform OUG 158/2005 sau OUG  111/2010.

    

  Im ambele cazuri, cererea pentru acordarea concediului fără plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului se depune şi se înregistrează la angajator, pe baza livretului de familie sau a certificatului de naştere al copilului.

Am o perioada de inactivitate profesionala. Am dreptul la concediul de crestere a copilului?

      In conformitate cu art. 4 din OUG 111/2010, in calculul celor 12 luni anterioare nasterii copilului se includ şi fracţiunile de lună în care s-au realizat venituri supuse impozitului pe venit. Prin fracţiune de lună se înţelege efectuarea a cel puţin jumătate din zilele lucrătoare din acea lună. (De exemplu intre incetarea unui contract de munca si incheierea altuia persoana a avut o intrerupere de 2 saptamani) Prin excepţie, se acceptă ca de cel mult 3 ori fracţiunea de lună să fie constituită dintr-un număr mai mic de zile lucrătoare decât cel prevăzut anterior (deci efectuarea a mai putin de jumatate din zilele lucratoare dintr-o luna).

      În situaţia în care naşterea copilului se produce înainte de termen, perioada de 12 luni in care persoana trebuie sa fi realizat venituri supuse impozitului pe venit se diminuează cu perioada cuprinsă între data naşterii copilului şi data prezumată a naşterii, certificată de medicul de specialitate.

      In concluzie, persoana care a avut o perioada/perioade de inactivitate profesionala in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului are dreptul la concediu si indemnizatie  pentru cresterea copilului, numai in masura in care perioada poate fi apreciata ca fiind fractiune de luna (asa cum este definita in primul paragraf) sau nasterea a fost prematura (conform celui de-al doilea paragraf).

Modalitate de calcul concediu de maternitate (prenatal si postnatal)

Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni pentru care s-au platit asigurarile sociale de sanatate, pana la limita a 12 salarii minime pe tara lunar.

Indemnizatia de maternitate se plateste in functie de numarul de zile lucratoare...Se face media zilnica (pe zile lucratoare) a veniturilor brute din ultimele 6 luni se aplica 85% si se inmulteste cu numarul de zile lucratoare de medical din luna respectiva Baza legala: Art. 10 din Oug 158/2005
(5) Din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate în zile calendaristice, se
plătesc zilele lucrătoare.
(6) La stabilirea numărului de zile ce urmează a fi plătite se au în vedere prevederile legale
cu privire la zilele de sărbătoare declarate nelucrătoare, precum şi cele referitoare la stabilirea
programului de lucru, prevăzute prin contractele colective de muncă.

Conform Codului Fiscal, Art. 42, indemnizatia de maternitate nu se impoziteaza.

Din baza de calcul astfel rezultata se retine CAS(10,5%) aplicat la o baza de calcul stabilita conform art 296 (11) din codul fiscal (adica 35% din salariu mediu brut pe tara care pe anul 2011 este 2022 lei).

Exemplu: Presupunem urmatoarele pentru o salariata care s-a aflat partial in concediu de maternitate:

Salariu brut lunat 1.000 lei.

Zile lucratoare pe ultimele 6 luni: 120

Zile lucratoare pe luna pentru care se face plata: 21

Zile de concediu de maternitate (lucratoare) aferente lunii pentru care se face plata: 10

Media zilnica a veniturilor pe ultimele 6 luni 6000 lei /120=50 lei

Baza de calcul: 85%*50=42,5 lei

Indemnizatia bruta de medical pe zilele din luna pentru care se face plata 42,5*10=425 lei

Retinere Cas (2022lei*35%impartit la zilele lucratoare*zile medical *10,5%(asigurat)) = 35.38 lei

Bani in mana pentru cele 10 zile de concediu de maternitate(indemnizatia bruta-Cas); 425-35.38=389.62 lei.

Aceleasi elemente de calcul numai ca salariata este in concediu de maternitate toata luna (adica 21 de zile lucratoare)

Indemnizatia bruta de medical pe zilele din luna pentru care se face plata 42,5*21=892,5 lei

Retinere Cas (2022lei*35% *10,5%(asigurat)) = 74,30 lei lei

Bani in mana pentru luna de concediu de maternitate(indemnizatia bruta-Cas); 892,5-74,3=818,2 lei.

Sunt gravida sau in concediu de crestere a copilului. Pot fi concediata?

       Pentru a raspunde la aceasta intrebare, e nevoie sa analizam actele normative care au incidenta asupra subiectului:

      Art. 60 din Codul muncii:  Concedierea salariatilor nu poate fi dispusa:

a) pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat medical conform legii;

c) pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;

d) pe durata concediului de maternitate;

e) pe durata concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;

f) pe durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani;

i) pe durata efectuarii concediului de odihna.

(2) Prevederile anterioare nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare, a falimentului sau a dizolvarii angajatorului, in conditiile legii.

ART. 21 din OUG 96/2003:

  Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:

    a) salariatei gravide, care a nascut recent sau care alapteaza, din motive care au legatura directa cu starea sa;

    b) salariatei care se afla in concediul de risc maternal;

    c) salariatei care se afla in concediul de maternitate;

    d) salariatei care se afla in concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 3 ani;

    e) salariatei care se afla in concediul pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 18 ani.

    (2) Interdictia prevazuta la alin. (1) lit. b)-e) se extinde o singura data cu pana la 6 luni, dupa revenirea salariatei in unitate.

    (3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazul concedierilor pe motive economice ce rezulta din desfiintarea postului ocupat de salariata, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii angajatorului, in conditiile legii.

    ART. 22

    (1) Salariatele prevazute la art. 21 alin. (1), ale caror raporturi de munca sau raporturi de serviciu au incetat din motive pe care le considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia, conform legii.

    (2) Actiunea in justitie a salariatei prevazute la alin. (1) este scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.

          Potrivit acestor acte normative e interzisa concedierea femeii gravide, care a nascut recent sau care alapteaza pentru motive care au legatura cu starea sa (cu conditia ca angajatorul sa fi fost instiintat in prealabil despre starea salariatei). Totusi salariata aflata in una din aceste situatii poate fi concediata pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare, a falimentului sau a dizolvarii angajatorului

Pot reveni in concediu de crestere a copilului dupa ce m-am intors la munca?

         Indiferent ca nasterea copilului a survenit inainte sau dupa data de 01.01.2011, persoanele care aveau dreptul la concediu pentru cresterea copilului si au revenit la munca, se poate intoarce in concediu pana la implinirea varstei copilului de 1 an (pentru cei care au ales varianta de 1 an), 2 ani (pentru cei care au ales varianta de 2 ani) sau 3 ani in cazul copilului cu handicap).

          Baza legala pentru cei care benficiaza de concediu de crestere a copilului dupa vechea legislatie: art. 12 din OUG 148/2005: Plata indemnizatiei   se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit. Plata stimulentului se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul nu mai realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit . Reluarea platii drepturilor suspendate  se face incepand cu data depunerii cererii.

          Baza legala pentru cei care benficiaza de concediu de crestere a copilului dupa noua legislatie: art. 16 din OUG 111/2010  ) Plata indemnizatiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care:
i) beneficiarul realizeaza venituri supuse impozitului si copilul nu a implinit varsta de un an , respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap; Art. 18 alin (3:) Reluarea platii drepturilor suspendate se face la cerere,  incepand cu ziua urmatoare.

Drepturi si obligatii ale salariatelor gravide sau mame

Baza legala: OUG 96/2003

Categorii: 

•     salariata gravida - femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa ii ateste aceasta stare;
•     salariata care a nascut recent - femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului de lauzie si solicita angajatorului in scris masurile de protectie prevazute de lege, anexand un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a nascut;
•       salariata care alapteaza - femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de lauzie, isi alapteaza copilul si anunta angajatorul in scris cu privire la inceputul si sfarsitul prezumat al perioadei de alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de familie in acest sens

    Obligatii: Salariatele au obligatia de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa le ateste starea, pentru a fi inaintat catre angajator.

Drepturi:

       Angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel incat:

    a) sa previna expunerea salariatelor la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea;

    b) salariatele sa nu fie constranse sa efectueze o munca daunatoare sanatatii sau starii lor de graviditate ori copilului nou-nascut, dupa caz.
       Pentru toate activitatile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenti, procedee si conditii de munca,  angajatorul este obligat sa evalueze anual, precum si la orice modificare a conditiilor de munca natura, gradul si durata expunerii salariatelor  in scopul determinarii oricarui risc pentru securitatea sau sanatatea lor si oricarei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii. Evaluarile se efectueaza de catre angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemneaza in rapoarte scrise.

        Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei si nu va anunta alti angajati decat cu acordul scris al acesteia si doar in interesul bunei desfasurari a procesului de munca, cand starea de graviditate nu este vizibila.

        Pentru salariatele care isi desfasoara activitatea numai in pozitia ortostatica sau in pozitia asezat, angajatorii au obligatia de a le modifica locul de munca respectiv, astfel incat sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze si amenajari pentru repaus in pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare.Medicul de medicina muncii stabileste intervalele de timp la care este necesara schimbarea pozitiei de lucru, perioadele de activitate, precum si durata perioadelor pentru repaus in pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare.

       Daca amenajarea conditiilor de munca si/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere tehnic si/sau obiectiv posibila sau nu poate fi ceruta din motive bine intemeiate, angajatorul va lua masurile necesare pentru a schimba locul de munca al salariatei respective.

       In baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate indeplini durata normala de munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

      Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale, care reprezinta un numar de ore libere platite salariatei de catre angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultatiilor si examenelor prenatale pe baza recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist;

        Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, in cursul programului de lucru, doua pauze pentru alaptare de cate o ora fiecare. In aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii dusintors de la locul in care se gaseste copilul. La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi inlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu doua ore zilnic. Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului. In cazul in care angajatorul asigura in cadrul unitatii incaperi speciale pentru alaptat, acestea vor indeplini conditiile de igiena corespunzatoare normelor sanitare in vigoare.

        Salariatele prevazute nu pot fi obligate sa desfasoare munca de noapte. In cazul in care sanatatea salariatelor este afectata de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar. Solicitarea salariatei se insoteste de un document medical care mentioneaza perioada in care sanatatea acesteia este afectata de munca de noapte. In cazul in care, din motive justificate in mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul si indemnizatia de risc maternal.

       Salariatele nu pot desfasura munca in conditii cu caracter insalubru sau penibil. In cazul in care o salariata care desfasoara in mod curent munca cu caracter insalubru sau penibil , angajatorul are obligatia sa o transfere la un alt loc de munca, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.

   

Concediul de risc maternal

Baza legala: OUG 158/2005

                   OUG 96/2003

Beneficiari:

•   salariata gravida este femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa ii ateste aceasta stare;
•   salariata care a nascut recent este femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului de lauzie si solicita angajatorului in scris masurile de protectie prevazute de lege, anexand un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a nascut;
•    salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de lauzie, isi alapteaza copilul si anunta angajatorul in scris cu privire la inceputul si sfarsitul prezumat al perioadei de alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de familie in acest sens;

             In cazul in care o salariata si desfasoara la locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii, angajatorul este obligat sa ii modifice in mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca ori, daca nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.

            In cazul in care angajatorul, din motive justificate in mod obiectiv, nu poate sa indeplineasca  aceasta obligatiae salariatele  au dreptul la concediu de risc maternal, dupa cum urmeaza:

    a) inainte de data solicitarii concediului de maternitate, pentru salariata gravida;

    b) dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele care au nascut recent sau alapteaza, in cazul in care nu solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea si ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la 3 ani.

     Concediul de risc maternal se poate acorda, in intregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical in acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

       Eliberarea certificatului medical se va face in conditiile in care salariata s-a prezentat la consultatiile prenatale si postnatale, conform normelor Ministerului Sanatatii.

     Pe durata concediului de risc maternal salariata are dreptul la indemnizatie de risc maternal, care se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat. Concediul si indemnizatia de risc maternal se acorda fara conditia de stagiu de cotizare. Cuantumul indemnizatiei  reprezinta 75% din baza de calcul (respectiv media  veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar)

Concediu de maternitate

Baza legala : OUG 158/2005

              Denumit generic concediu de maternitate, acesta este de fapt compus din concediu prenatal (sau concediu de sarcina) si postnal (sau concediu de lauzie).

               Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcina si lauzie, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate. Concediul pentru sarcina (prenatalul) se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru lauzie (postnatalul) pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Concediile pentru sarcina si lauzie (prenatalul si postnatalul) se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare, in asa fel incat durata minima obligatorie a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile calendaristice. 

           Cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul, respectiv media  veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar,.Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Am dreptul la concedii medicale dupa terminarea concediului pentru cresterea copilului?

 Conform legii, persoanele care au realizat stagiul de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate beneficiaza de concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate. Acestea sunt:

a) concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de

boli obisnuite sau de accidente în afara muncii;

b) concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea îmbolnavirilor si recuperarea

capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de

munca sau boli profesionale;

c) concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;

d) concedii medicale si indemnizatii pentru îngrijirea copilului bolnav;

e) concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.

Conform art. 8. - (1) lit b din OUG 158/2005 Stagiul de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate, se constituie si din insumarea perioadelor pentru care plata contributiei de asigurari sociale de sanatate se suporta din alte surse.
De asemenea art. 213 alin 2 lit c din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii spune: Sunt asigurate persoanele aflate in una dintre urmatoarea situatie, pe durata acesteia, cu plata contributiei din alte surse, in conditiile prezentei legi :se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani;
Art. 10. din OUG 158/2005 Baza de calcul a indemnizatiilor prevazute la art. 2 se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii. 

Avand in vedere ca persoanele care sunt in concediu de crestere a copilului sunt asigurate in  sistemul de sanatate, acestea beneficiaza direct de concedii medicale, (deci fara sa existe conditia realizarii de venituri din munca in prealabil )

Concediu paternal

 Baza legala: Legea 210/1999

 
        Concediul paternal se acorda in scopul de a asigura participarea efectiva a tatalui la ingrijirea noului-nascut.  
       In cazul in care titularul dreptului la concediu paternal este asigurat in cadrul sistemului asigurarilor sociale de stat, el are dreptul la un concediu paternal platit de 5 zile lucratoare. Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamani de la nasterea copilului, justificat cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului. Indemnizatia pentru concediul paternal se plateste din fondul de salarii al unitatii si este egala cu salariul corespunzator perioadei respective.
       In cazul in care tatal copilului nou-nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului de puericultura, durata concediului paternal,  se majoreaza cu 10 zile lucratoare. Tatal poate beneficia de aceasta prevedere numai o singura data.

Concediu pentru al doilea copil. Calcul indemnizatie.

   Pentru a determina nivelul indemnizatiei pe care o va primi o persoana pentru cel de-al doilea copil, trebuie sa distingem intre 2 situatii:

I. Cel de-al doilea copil (vorbesc la general pentru copil unic dar se poate extrapola si la sarcini gemelare etc) se naste inainte de implinirea de catre primul copil a varstei de 1 an (pentru persoanele care au beneficiat de concediu de 1 an), respectiv de 2 ani (pentru persoanele care au beneficiat de concediu de 1 an).

 II Cel de-al doilea copil se naste peste termenele de mai sus.

I. În cazul în care persoana îndreptăţită, beneficiară a concediului şi a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului sau, după caz, a stimulentului de inserţie, până la împlinirea de către copil a vârstei de un an sau 2 ani, naşte în această perioadă unul sau mai mulţi copii  aceasta, la finalizarea concediului sau, după caz, a dreptului la stimulentul de inserţie, acordat pentru copilul anterior, optează, pe baza unei noi cereri, pentru una in variantele de concediu pentru cresterea copilului.  În aceasta situaţie se acordă indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului în cuantumul primit anterior, după cum urmează:

    a) nu mai mult de 3.400 lei în cazul în care persoana optează pentru concediu de 1 an;

    b) nu mai mult de 1.200 lei, în cazul în care persoana optează pentru concediu de 2 ani.

Foarte important: Pentru continuitatea acordării drepturilor, cererea trebuie să fie depusă cu 60 de zile înaintea împlinirii de către copilul anterior a vârstei de 1 sau 2  ani sau în termen de maximum 30 de zile de la această dată. În cazul în care se depăşeşte acest termen, drepturile vor fi acordate de la data depunerii cererii.

  In situatia in care persoana care e indreptatita sa primeasca indemnizatia, a realizat si  venituri supuse impozitului, atunci indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului se va calcula si pe baza veniturilor realizate în această perioada.  În aceasta situaţie dacă din calcul rezultă un cuantum al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului mai mic decât cuantumul indemnizaţiei primit anterior naşterii celui din urmă copil, atunci se acordă indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului primită anterior.
 In toate situatiile (chiar si pentru al doilea copil), concediu de crestere a copilului nu poate fi acordat mai devreme de a 43-zi de la data nasterii copilului, pentru persoanele care au dreptul la concediu de maternitate.

 

   II. Daca cel de-al doilea copil se naste dupa implinirea de catre copil a: 

- varstei de 2 ani pentru copii nascuti inainte de data de 01.01.2011; 

- varstei de 1 an pentru copii nascuti incepand cu data de 01.01.2011 pentru care parintele a optat pentru concediu de 1 an;  

- varstei de 2 ani pentru copii nascuti incepand cu data de 01.01.2011 pentru care parintele a optat pentru concediu de 2 ani.

In aceasta situatie de calculeaza indemnizatia de crestere a celui de-al doilea copil ca fiind 75% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni anterioare nasterii acestui copil (deci se cuantifica, dupa caz, indemnizatia de maternitate, indemnizatia pentru concedii medicale ( prenatal, de risc maternal, incapacitate de munca), veniturile din salarii sau alte veituri profesionale).

Tatal in concediu de crestere a copilului

Conform legii, oricare dintre parintii copilului poate beneficia de concediu si indemnizatie de crestere a copilului. 

Daca tatal doreste sa intre in concediu atunci problema care se pune e termenul de la care poate beneficia de acesta. Conform art. 23 din norme:

1) Dreptul reprezentând indemnizaţia pentru creşterea copilului se cuvine după cum urmează:

    a) începând cu ziua următoare celei în care încetează, conform legii, concediul de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la data naşterii copilului, indiferent de persoana îndreptăţită care solicită dreptul, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată;

    b) începând cu data naşterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate şi a indemnizaţiei aferente.

Prin interpretarea articolului de mai sus, daca mama beneficiaza de indemnizatie de maternitate, tatal poate solicita concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului, numai dupa implinirea a 42 de zile de la data nasterii, respectiv din a 43- a zi de la data nasterii copilului, cu respectarea conditiei privind stagiul de cotizare (calitatea de asigurat).
In situatia in care mama nu este asigurata in sistemul public sau nu beneficiaza de concediu de maternitate, tatal poate solicita concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului imediat dupa nasterea acestuia, fara a fi necesar a se parcurge cele 42 de zile.

Si cum legea este interpretativa, tocmai datorita sintagmei introduse la litera a) indiferent de persoana îndreptăţită care solicită dreptul,(pentru ca e clar ca numai mama poate beneficia de concediu de maternitate, asa ca o referire la alta persoana nu si-ar avea sensul) unele primarii nu accepta dosarul mai devreme de a 43-a zi de la nasterea copilului.

De asemenea, pentru ca tatal sa poate beneficia de concediu de la data nasterii , trebuie sa se faca dovada ca mama nu este asigurata in sistemul public (adeverinta eliberata de autoritatile competente). Am gasit intr-o instructiune din 6 mai 2011 ca: toate persoanele apte de muncã din familie trebuie sã facã dovada cã nu au refuzat un  loc de muncã ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupãrii forţei de muncã (adeverinţã eliberatã de agenţia judeţeanã pentru ocuparea forţei de muncã). Deci e mai multa hartogaraie de adunat si in plus, chiar si in aceasta situatie tatal baneficiaza de concediu de crestere a copilului doar de la data aprobarii acestuia (e imposibila acordarea retroactiva).

In plus tatal poate beneficia de concediu paternal (subiect pe care o sa il tratez separat) inainte sa intre in concediu de crestere a copilului.

Alina, pentru ca sotul tau lucreaza intr-un sistem special, daca cei de la munca nu au nimic de obiectat (chiar ei am vazut ca i-au spus acest lucru) si nu cer toate documentele mentionate anterior, sotul tau poate intra in concediu de la data nasterii (dar nu mai devreme de data aprobarii cererii).

Termenul de la care se acorda concediu de crestere a copilului

    Conform  ART. 23  din NORME METODOLOGICE din 19 ianuarie 2011

de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor<LLNK 12010   111180 301   0 47>

    (1) Dreptul reprezentând indemnizaţia pentru creşterea copilului se cuvine după cum urmează:

    a) începând cu ziua următoare celei în care încetează, conform legii, concediul de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la data naşterii copilului, indiferent de persoana îndreptăţită care solicită dreptul, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată;

    b) începând cu data naşterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate şi a indemnizaţiei aferente;

    c) începând cu data adopţiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredinţării, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care s-au aprobat ori, după caz, s-au instituit măsurile de protecţie a copilului;

    d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situaţii, inclusiv pentru cazul în care cererea a fost depusă peste termenele prevăzute la lit. a), b) şi c);

    e) începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul stimulentului de inserţie nu mai realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal, şi solicită revenirea în concediul pentru creşterea copilului, dacă cererea este depusă în termen de 30 de zile de la această dată.

    (2) Indemnizaţia pentru creşterea copilului se acordă de la datele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), dar nu mai devreme de data la care s-a aprobat concediul pentru creşterea copilului ori a încetat realizarea de venituri supuse impozitului.

Ce se intampla in situatia in care contractul meu pe perioada determinata inceteaza inainte de nasterea copilului?

Desi contractul individual de munca inceteaza de drept la data expirarii termenului pentru care a fost incheiat, viitoarea mama are dreptul la concedii medicale (adica concediu de risc maternal si concediu prenatal). Acesta i se va plati de catre angajator.inainte de incetarea contractului de munca si apoi de catre Casa de asigurare de sanatate judeteana

- Daca solicita dreptul la concedii medicala dupa incetarea contractului individual de munca, viitoarea mama trebuie  sa depuna solicitare insotita de dovada eliberata de angajator la Casa de asigurare de sanatate judeteana. Aceasta ii va achita personal indemnizatia aferenta concediilor medicale (adica concediu de risc maternal si concediu prenatal).

art. 32 alin (1) din OUG 158/2005 În cazul în care, potrivit legii, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia ... drepturile care s-au născut anterior ivirii acestor situaţii, se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia în care a expirat termenul pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă.

Ce se intampla daca se naste un al doilea copil pe perioada concediului de crestere a copilului in varsta de pana la 2 ani

 OUG 111/2010 prevede acordarea unei sume suplimentare lunare de 600 de lei pentru parintele care se afla in concediu de ingrijire a copilului in conformitate cu prevederile OUG nr.111/2010 (respectiv copil nascut incepand cu data de 1 ianuarie 2011), in situatia in care i se naste un al doilea copil in perioada concediului.

De exemplu, in situatia in care al doilea copil se naste cu doua luni inainte de terminarea perioadei de concediu pentru ingrijirea primului copil (indiferent de varianta de concediu aleasa de parinti), parintele va primi pentru aceste doua luni atat indemnizatia de crestere aferenta primului copil, cat si suma alocata suplimentar de 600 de lei lunar, pentru al doilea copil.

In aceasta situatie, dupa finalizarea perioadei de concediu acordat pentru primul copil, parintelui i se acorda, pentru cel de-al doilea copil, concediul si indemnizatia lunara pentru al doilea copil, in functie de optiunea pe care o face in conformitate cu prevederile OUG 111/2010 (optiunea 1: concediu 1 an indemnizatie intre 600-3400 lei, in functie de media veniturilor, optiunea 2: concediu 2 ani, indemnizatie intre 600-1200 lei, in functie de media veniturilor pe anul anterior).

Nu la fel se intampla cu parintii care beneficiaza de concediu de crestere a copilului in baza vechii legislatii, respectiv OUG 148/2005.

In acest caz, pentru parintii care beneficiaza de indemnizatie si concediu de ingrijire pentru primul copil (respectiv copil nascut pana la data de 31 decembrie 2010), iar ulterior li se naste un al doilea copil inainte de finalizarea perioadei concediului (dar dupa data de 1 ianuarie 2011), indemnizatia acordata ramane cea stabilita pentru primul copil, in conditiile prevazute de OUG nr.148/2005 (act normativ care nu reglementeaza acordarea unei sume suplimentare parintilor care se afla in aceasta situatie).

Documente necesare optinerii concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului

1. cerere tip
2. copia actului de identitate al solicitantului 
3. certificatul de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de 
4. livretul de familie- dupa caz  
5. extras de cont (daca se doreste plata pe card)
6. decizie suspendare activitate
7. Actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul fi, de asemenea:

•    a) certificatele de naştere ale copiilor pentru care se solicită dreptul, precum şi ale celorlalţi copii aflaţi în întreţinere;
      b) hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei ;
      c) hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei;
      d) hotărârea judecătorească sau, după caz, hotărârea comisiei pentru protecţia copilului pentru măsura plasamentului ;
      e) decizia directorului general al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, hotărârea judecătorească pentru măsura plasamentului în regim de urgenţă ;
      f) hotărârea judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz, dispoziţia autorităţii tutelare ;
      g) actul doveditor care atestă calitatea de reprezentant legal al persoanei minore lipsite de capacitate deplină de exerciţiu al drepturilor civile. 
•  Actele doveditoare privind realizarea de venituri, precum şi nivelul lunar, trimestrial sau anual al acestora, eliberate de angajator sau de organele competente, sunt, după caz, următoarele:
      a) dovada eliberată de angajator din care să rezulte că persoana îndreptăţită a realizat timp de 12 luni în ultimul an anterior naşterii copilului venituri din salarii, sau, după caz, de autoritatea competentă, în caz de dizolvare, faliment ori lichidare judiciară a angajatorului;
      b) dovada privind veniturile realizate în anul fiscal anterior celui în care s-a născut copilul şi/sau, după caz, dovada privind venitul calculat în vederea plăţii anticipate a impozitului, precum şi copia deciziei de impunere, eliberată de autorităţile competente, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente şi/sau din activităţi agricole;
      c) dovada eliberată de organele competente, în cazul persoanelor care realizează venituri profesionale neimpozabile;
      d) dovada eliberată de organele competente, în cazul asociaţilor unici, privind veniturile realizate de aceştia;
      e) adeverinţa eliberată de plătitorul indemnizaţiei de maternitate,  de angajator sau, după caz, de casa teritorială de asigurări de sănătate ori de agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă;
      f) dovada eliberată de autorităţile competente, de angajatori sau, după caz, declaraţia pe propria răspundere, din care să rezulte data de la care solicitantul se află în concediu pentru creşterea copilului;
      g) copia contractului de muncă sau, după caz, dovada eliberată de angajatori ori de autorităţile competente străine sau române, tradusă şi legalizată, care să ateste perioadele în care au fost realizate activităţi profesionale
  
  
       Actele doveditoare privind atestarea situaţiilor care dau dreptul la optinerea indemnizatiei pentru cresterea copilului:
      a) dovada eliberată de instituţia care a trimis persoana în misiune permanentă în străinătate,
      b) dovada eliberată de agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă,
      c) dovada eliberată de casele teritoriale de pensii,
      d) dovada eliberată de angajator
      e) dovada eliberată de casa teritorială de asigurări de sănătate,;
      f) adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ, care să ateste frecventarea cursurilor fără întrerupere, până la data solicitării acesteia,
      g) diploma de absolvire, foaia matricolă sau adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ superior,
      h) livretul militar, certificatul sau orice altă dovadă eliberată, de structurile militare
      i) dovada privind calitatea de elev, student sau masterand la o unitate de învăţământ.

    Alte acte doveditoare privind acordarea drepturilor reprezentând indemnizaţie :

    a) declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că celălalt părinte firesc nu beneficiază de indemnizaţie sau de stimulent;

    b) declaraţia pe propria răspundere a persoanei îndreptăţite din care să reiasă că se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului şi că acesta nu este încredinţat sau dat în plasament unei alte persoane ori unui organism privat autorizat sau serviciu public;

    c) certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap;

    d) adeverinţa eliberată de medicul specialist privind certificarea naşterii înainte de termen;

    e) alte documente, după caz, din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor de acordare a concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului, la solicitarea agenţiilor teritoriale.