Sunt considerate tichetele de masă venituri din salariu şi se iau în considerare la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului?

Potrivit definiţiei de la art. 55 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. De asemenea, sunt asimilate salariilor şi orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii, în această categorie intrând şi tichetele de masă, tichetele de vacanţă etc.

Ce reprezintă concediul în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente sau agricole şi care nu lucrează în baza unui contract de muncă?

In cazul acestor persoane, concediul reprezintă întreruperea activităţii pe perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an, 2 ani sau respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. De asemenea, în cazul asociaţilor din cadrul unor societăţi comerciale, care nu pot prezenta documente care să ateste faptul că nu realizează venituri profesionale pe perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an, 2 ani sau respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap este suficientă declaraţia pe propria răspundere a persoanei că nu realizează astfel de venituri şi data de la care solicitantul se află în concediu pentru creşterea copilului, datele şi informaţiile prezentate de respectiva persoană fiind supuse Codului penal cu privire la falsul în declaraţii.

Care sunt veniturile care se iau in calcul la stabilirea indemnizatiei?

 Conform legii , persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor <LLNK 12003   571 10 201   0 18>Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, pot beneficia de concediu si indemnizatia pentru cresterea copilului.

I Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

II Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.

Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii,  precum şi din practicarea unei meserii.
Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii (inclusiv PFA).
Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.

III Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi:

a) cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat;

b) cultivarea şi valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor;

c) exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea;

d) valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi, pentru utilizare ca atare.

Realizarea oricarei forme de venit din categoria celor enumerate mai sus duce la suspendarea indemnizatiei si concediului pentru cresterea copilului. 

Concediu pentru cresterea copilului cu handicap

      Pentru copilul cu handicap concediul pentru creşterea copilului se acordă până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, iar indemnizaţia aferentă se acordă în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3.400 lei.Pentru a beneficia de acest drept e necesara prezentarea certificatului de încadrare a copilului într-un grad de handicap

         În situaţia în care după alegerea opţiunii de concediu de către persoana îndreptăţită, copilul/copiii este/sunt încadrat/încadraţi în grad de handicap, concediul pana la implinirea a 3 ani de catre copil se acordă de la data emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile de la această dată. Dacă cererea este depusă după termenul menţionat, dreptul se acordă de la data depunerii cererii.

    În situaţia în care, după împlinirea vârstei de un an sau 2 ani, copilul, respectiv unul sau mai mulţi dintre copiii rezultaţi din sarcini multiple, este încadrat într-un grad de handicap, concediul pana la implinirea a 3 ani de catre copil se acordă de la data emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile de la această dată. Dacă cererea este depusă după termenul menţionat, dreptul se acordă de la data depunerii cererii.

    În situaţia în care unul dintre copiii rezultaţi în urma unei sarcini multiple este încadrat într-un grad de handicap până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, pentru acesta se continuă concediul şi plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului în cuantumul prevăzut lde ordonanţa de urgenţă (75% minim 600 lei, maxim 3400 lei). În cazul în care sunt încadraţi în grad de handicap mai mulţi copii rezultaţi în urma unei sarcini multiple, pe lângă indemnizaţia pentru creşterea copilului în cuantumul prevăzutse va acorda şi suma de 600 lei, în raport cu numărul copiilor.

Indemnizatia pentru persoana care are calitatea de elev/student/masterand/doctorand

         Are dreptul la indemnizatie pentru cresterea copilului, persoana care in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului s-a aflat in una din urmatoarele situtii:

•  frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar sau, după caz, universitar şi postuniversitar la nivelul studiilor universitare de masterat, organizat potrivit legii, în ţară sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu excepţia situaţiei de întrerupere a cursurilor din motive medicale;
•   au calitatea de doctorand;
•   se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ preuniversitar şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ preuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
•   se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, organizat potrivit legii, şi începerea învăţământului universitar, cursuri de zi, în acelaşi an calendaristic;
•     se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licenţă sau de diplomă, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
•    se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licenţă sau de diplomă, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a învăţământului postuniversitar la nivelul studiilor universitare de masterat, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
•   se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
•     se află în perioada de 60 de zile de la finalizarea cursurilor învăţământului obligatoriu sau, după caz, de la absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, universitar şi postuniversitar la nivelul studiilor universitare de masterat, organizat potrivit legii, cu sau fără examen de absolvire, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în şomaj, calculate începând cu data de 1 a lunii următoare finalizării studiilor;
•  se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului medical superior, organizat potrivit legii, cu examen de licenţă organizat în prima sesiune, şi începerea primului rezidenţiat după absolvire.

           Se iau în considerare perioadele  şi în situaţia în care persoana admisă la cursurile unei alte forme de învăţământ preuniversitar sau, după caz, universitar, postuniversitar de masterat sau de doctorat, organizat potrivit legii, nu poate începe cursurile din motive medicale, inclusiv starea de graviditate ori maternitate.

            Cursurile preuniversitare, universitare, postuniversitare la nivelul studiilor universitare de masterat pot fi frecventate atât la unităţi de învăţământ de stat, cât şi particulare, autorizate sau acreditate, în condiţiile legii, în ţară sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

              Documente cu care se atesta situatiile prevazute anterior, dupa caz:

   - adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ, care să ateste frecventarea cursurilor fără întrerupere, până la data solicitării acesteia;

   -diploma de absolvire, foaia matricolă sau adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ superior,

  - dovada privind calitatea de elev, student sau masterand la o unitate de învăţământ, recunoscută pe teritoriul statului respectiv, eliberată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, prin Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, ori de către instituţiile de învăţământ abilitate pentru recunoaşterea studiilor ori a perioadelor de studii efectuate în străinătate, în baza procedurilor legale în vigoare, pentru situaţia prevăzută la lit. m

            Persoanele care frecventează cursurile preuniversitare, universitare, postuniversitare de masterat şi de doctorat beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului indiferent dacă întrerup sau nu frecventarea cursurilor pe perioada de până la împlinirea de către copil a vârstei de un an sau 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Stimulentul

   

            Cuantumul si conditiile de acordare ale stimulentului sunt diferite in functie de data nasterii copilului.

           1) Pentru copii nascuti inainte de 01.01.2011, stimulentul se acorda in conformitate cu OUG 148/2005.

In perioadele in care persoanele care au dreptul la concediul pentru cresterea copilului realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit  se acorda un stimulent in cuantum lunar de100 lei (RON), situatie in care plata indemnizatiei  se suspenda.

            2) Pentru copii nascuti incepand cu data de 01.01.2011, stimulentul se acorda in conformitate cu OUG 111/2010.

Beneficiaza de stimulentul de insertie persoanele care, în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului de 1 an şi indemnizaţia lunară cuprinsa intre 600 lei si 3400 lei  obţin venituri supuse impozitului  înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an. Cuantumul  lunar al stimulentului de insertie este de 500 lei pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani. Persoanele care opteaza pentru concediu pentru cresterea copilului cu durata de 2 ani nu beneficiază de stimulentul de insertie. În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia lunară şi solicită dreptul la stimulent de inserţie, plata acestei indemnizaţii se suspendă.

   Stimulentul de inserţie  de 500 lei se acordă şi persoanelor beneficiare de concediu pentru cresterea copilului cu handicap oricând, pe toată perioada.

 

      Acordarea stimulentului de inserţie se face la cererea scrisă a persoanei îndreptăţite, ori de câte ori aceasta solicită, cu respectarea condiţiilor prevăzute de ordonanţa de urgenţă.

       Dacă persoana îndreptăţită, în perioada în care beneficiază de stimulentul de inserţie, doreşte să i se acorde concediul fără plata indemnizatiei din ordonanţa de urgenţă, pe această perioadă, precum şi la reluarea realizării de venituri supuse impozitului, nu mai beneficiază de stimulentul de inserţie.

       Stimulentul de inserţie se acordă pe bază de cerere, semnată de persoana îndreptăţită, însoţită de dovada eliberată de angajator sau, după caz, de alte documente eliberate de autorităţile competente ori de declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că aceasta realizează sau urmează să realizeze venituri supuse impozitului.

  În situaţia stabilirii dreptului la stimulentul de inserţie pentru persoana care deşi are dreptul nu solicită acordarea concediului pentru creşterea copilului cu durata de 1 an cererea este însoţită de actele doveditoare necesare stabilirii acestui drept.

Concediu fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului

         In lege exista 2 situatii in care persoanele pot beneficia de concediu fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului. 

      1)  După împlinirea de către copil a vârstei de un an, cu excepţia copilului cu handicap, persoanele care au optat pentru acordarea concediului pentru creşterea copilului cu durata de 1 an şi indemnizaţia lunară prevăzute intre 600 lei si 3400 lei au dreptul la concediu fără plată pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani.

   

       2) Persoanele care îndeplinesc condiţiile legale au dreptul la concediu fără plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului după primele 3 naşteri sau, după caz, după primele 3 situaţii prevăzute de lege (adoptie, incredintarea copilului, plasament, tutore) Durata concediului peste de 4 luni şi se acordă integral, o singură dată, fiecăruia dintre părinţii  copilului  , în perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv a vârstei de 3 ani, în cazul copilului cu handicap.
La stabilirea celor 3 naşteri sau, după caz, a celor 3 situaţii se iau în calcul numai/ cele pentru care s-a beneficiat de concediu pentru cresterea copilului si indemnizatia aferenta conform OUG 158/2005 sau OUG  111/2010.

    

  Im ambele cazuri, cererea pentru acordarea concediului fără plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului se depune şi se înregistrează la angajator, pe baza livretului de familie sau a certificatului de naştere al copilului.